De ce plânge? De ce suferă? – Why does she cry? Why does she suffer?

Written

by Monica

…

JUMP TO ENGLISH VERSION

      Avea mereu nevoie de iubire, de oameni, doar ca să aibă de cine să fugă și de cine să-i fie frică

     

Source: Google Image

   Cine zice că o cunoaște și știe cum reacționeză, înseamnă că nu a cunoscut-o niciodată. Nu aveai cum să o cunoști, era mereu altfel. Parcă nimic nu era cum trebuie, era mereu cu susul în jos. Era vulnerabilă și copilăroasă uneori… Alteori prea matură, doar pentru a se schimba în următoarele minute, devenind o copilă dornică de grijă și iubire.

Source: Google Image

     Era atât de imprevizibilă, atât de fragilă, cu ea părea totul ireal. Nu am cuvinte să descriu ce simțeam, pot spune doar că m-a marcat. Acum era veselă și îți însenina ziua, ca mai apoi să fie prinsă pe linia de graniță dintre nebunie și dezastru. Nu înțelegeai nimic din ce simte, nu aveai cum să îi înțelegi gândirea. Era prea bine ascunsă sub un morman de zâmbete îndrăznețe și suave.

     Ea, sufletul ei se aseamănă cu oceanul: frumos, sălbatic, calm, dar în același timp, rece, imprevizibil, plin de furtuni…

       

Source: Google Image

     La ea, totul era contradictoriu. Azi te lua în brațe și îți zicea că te iubește, ca mâine să te respingă și să uite că exiști. Era ciudată… Vedea lumea alb-negru, bun sau rău, perfect sau greșit… Se schimba de la o persoană la alta, păstrându-și felul de a fi și personalitatea. Îmi era greu să o înțeleg când era fericită și imposibil când era tristă. Argumentele ei erau mereu în paralel, nu știa nici ea ce vrea și ce simte.

      Avea mereu nevoie de iubire, de oameni, doar ca să aibă de cine să fugă și de cine să-i fie frică. Se mințea mereu că îi iubește pe toți, doar pentru a nu-i pierde. Era instabilă. Puteai să vorbești orice cu ea, să afli orice de la ea, dar niciodată de ce plânge, de ce suferă… Părea atât de deschisă, dar era mai închisă decât un cufăr cu lacăt… Pe cât era de calmă, pe atât de repede se enerva.

     Vrea mereu să fie în centrul atenției, dar numai dacă nu o poate vedea nimeni

     

Source: Google Image

    Ea, sufletul ei se aseamănă cu oceanul: frumos, sălbatic, calm, dar în același timp, rece, imprevizibil, plin de furtuni… Uneori era atât de pierdută în lumea ei, încât nu o puteai scoate de acolo, iar eu nu am înțeles cum e lumea ei, cum trăiește acolo dacă îmi spune că o urăște și că vrea să fugă. Nu pot realiza dacă a acceptat realitatea sau nu. Îmi spune că da, îmi arată că da azi, iar mâine îmi dovedește contrariul.

   

Source: Google Image

     Pare femeia perfectă, blândă, iubitoare, grijulie… Dar ține în ea tot ce o deranjează, tot ce o rănește pentru că îi e frică să spună. Crede că orice greșeală o va costa singurătate. Vrea mereu să fie în centrul atenției, dar numai dacă nu o poate vedea nimeni.

    E reală, e un suflet bun, dar rău și un suflet rău, dar bun. E ea, o calitate formată din defecte. Un om atât de ușor de iubit, încât pare imposibil.

…

Click on photo to see my Drawing Exhibition

…

ENGLISH VERSION

      She always needed love, and people, only to have of whom to flee and of whom to be afraid

     

Source: Google Image

     Who says that she/he knows her and knows how she reacts, it means that he/she never known her. There was no way to know her, she was always different. For her, nothing was how it has to be, she was always upside down. She was vulnerable and childlike sometimes… Sometimes too mature, only to change the mood in the next few minutes, becoming again a child eager for love and attention.

Source: Google Image

   She was so unpredictable, so fragile, with her everything seemed unreal. I have no words to describe what I felt, I can only say that she impressed me very much. Now she was cheerful and she brightens your day, and later to be caught on the boundary line between madness and disaster. You could not understand anything from what she feels, you could not understand her thinking. It was too well hidden under a pile of bold and gentle smiles.

   She, her soul, is like the ocean: beautiful, wild, calm, yet cold, unpredictable, full of storms…

     

Source: Google Image

   To her, everything was contradictory. One day she could take you in her arms, telling you that she loves you, yet the next day she would reject you and forgets that you exist. She was strange… She was seeing the world in black and white, good or bad, perfect or wrong… She had many faces, keeping her way of being and personality. It was difficult for me to understand her when she was happy and impossible when she was sad. Her arguments were always like two parallel lines, she did not know what she wants and what she feels.

    She always needed love, and people, only to have of whom to flee and of whom to be afraid. She always lied herself that she loves everyone, only because she didn’t want to lose them. She was unstable. You could talk about anything with her, to learn anything from her, but never why she cries, why she suffers… She seemed so open, but she was much mysterious than a chest with a padlock… She was very calm, but the storm could start anytime.

      She wants always to be in the spotlight, but only if nobody can see her

Source: Google Image

     She, her soul, is like the ocean: beautiful, wild, calm, yet cold, unpredictable, full of storms… Sometimes she was so lost in her world that you couldn’t get her out. And I didn’t understand how her world is, how she lives there if she tells me that she hates it and she wants to flee away. I cannot realize if she accepted reality or not. She says yes, she proves to me that today the answer is yes, and tomorrow everything is opposite.

     

Source: Google Image

     She seems the perfect woman, gentle, loving, thoughtful… But she keeps inside of her everything that bothers her, everything that hurts her because she’s afraid to say. She believes that any mistake brings loneliness. She wants always to be in the spotlight, but only if nobody can see her.

      She’s real, she’s a good soul, but bad and an evil soul, but good. She is herself, a quality made of defects. A person so easy to love, that seems impossible.

…

Click on photo to see my Drawing Exhibition

…