Armata fricii – Fear’s army

source: Google Image

FOR ENGLISH VERSION CLICK HERE
.

Sunt curioasă… Poate cineva să nege? Îmi poate spune cineva că nu are momente în care să-și dorească doar singurătatea ca prieten?

source: Google Image

Eu mai am astfel de momente. Mi se întâmplă uneori să simt cum întreaga mea ființă își dorește o pauză de la realitate.

Nu știu de voi, dar eu cred că singurătatea ne vorbește. Ne cheamă să o luăm în brațe, să o ascultăm, să stăm alături de ea. Nu vrea să-i fim inamici, dezertori, fugari. Are nevoie de noi, la fel de mult cum avem și noi nevoie de ea.

source: Google Image

Singurătatea are o frumusețe aparte… Parcă în acele momente îți poți auzi gândurile, îți permiți să te pierzi printre ele, ca mai apoi să ajungi să înțelegi de ce simți nevoia de-a te lăsa răpit de liniștea din spatele revoltei de gânduri. Cu toții avem nevoie de astfel de zile. Acele momente ne arată fața pe care încercăm din răsputeri să o ascundem de noi înșine, acea parte din noi care e speriată și fragilă.

source: Google Image

Singurătatea ne permite să ne accesăm fricile și să vedem că armata fricii, cu soldații dezamăgirii și armele suferinței, pierd în fața batalionului fericirii, cu soldații iubirii și armele speranței.

Din păcate sau din fericire, nu putem fi mereu singuri, dar dacă reușim așa ceva, putem profita de pace, să ne odihnim și trupul și sufletul.

ENGLISH VERSION

FOR ENGLISH VERSION CLICK ON PHOTOS BELOW

A lone white lily
By the mountain path at night
Gleaming with fragrance

by my friend AshiAkira, 

an artist of haiku