Nu există lanțuri pentru suflet – There are no chains for the soul

For English version click here

Ca prin magie, suferința devine creație, apoi se preface în artă

Pozele sau amintirile pierdute reprezintă un simbol pentru cei rămași în urmă. Poate par neimportante fotografiile dar, după un timp, sunt tot ce mai ramâne. Oricât ne-am dori, oricât ni s-ar jura iubire, oamenii pot pleca, iar noi nu putem face nimic ca să-i oprim. Fiecare are drumul lui și nu există lanțuri pentru suflet.

Dacă tu ești o muză, vei trăi veșnic prin arta creatorului

Source: Google Image

Source: Google Image

Source: Google Image

Îi putem condamna, judeca, dar nu-i putem opri. Îi putem păstra vii în inimile noastre, în fotografii, în desene… Dacă ajungi să te îndrăgostești de un artist vei fi mereu viu. Desenele lui sunt nemuritoare, muzica lui e veșnică, poezia rămâne vie, iar dacă tu ești o muză, vei trăi veșnic prin arta creatorului. Prin simpla descriere a unei persoane într-o poezie, un text, o carte… amintirea ta se va păstra. Artiștii își descarcă dorul prin creație, privesc altfel pozele cu cei ce au plecat.

Fiecare are drumul lui și nu există lanțuri pentru suflet

by me

Source: Google Image

Source: Google Image

Doare ca iubirea pe care o simți față de o persoană să fie doar o amintire și o bucățică a trecutului, dar alegerea ei, trebuie respectată. E greu să te lupți singur cu nopțile prea lungi și durerile sufletului. Până în momentul în care, ca prin magie, suferința devine creație, apoi se preface în artă.

Pages: 1 2